Ana Secuiu:
„Legat de zilele petrecute la mănăstirea Lainici, pot spune că am înțeles mai bine ceea ce a însemnat Paul Gherasim pentru oamenii care l-au cunoscut și ceea ce el și-a dorit să le transmită celorlalți prin arta lui, prin haiku-uri și prin cuvinte, care erau mereu puține, dar foarte mult cumpănite.
Idei precum cea de a folosi cu atenție cuvintele, de a nu desconsidera tăcerea, de a fi împreună, de a iubi și observa frumosul în jurul nostru, de a căuta esența lucrurilor, mi-au rămas ca niște repere după zilele petrecute la mănăstire.
Pe lângă partea de convorbiri avându-l în centru pe Paul Gherasim, duhul locului a fost cu totul deosebit. A fost o mare bucurie să particip la slujbele mănăstirii, mai ales la cele de seara, să îi cunosc pe tinerii de la Timișoara și să văd atât de mult frumos în tot ce ne înconjura, de la natură la pictura bisericilor.
Mulțumim pentru acele zile petrecute împreună!
Slavă lui Dumnezeu pentru toate,
Ana”
Petru Pascu:
„Cred că cele 3 zile la Lainici mi-au fost de mare folos! În primul rând, cadrul mânăstirii m-a impresionat prima dată, la sosire, cu biserica mică, veche, și apoi cu minunata pictură a bisericii noi. Apoi oamenii pe care i-am întâlnit și cei pe care i-am reîntâlnit: grupul de tineri de la Timișoara și din alte locuri, pictorii și oamenii artelor pe care am avut ocazia să-i ascult, cei din comunitatea Stavropoleos pe care am avut bucuria să-i întâlnesc și acolo, bineînțeles, inimosul părinte stareț Ioachim, obștea și toți cei din mânăstire. M-am bucurat să interacționez cu toți acești oameni și să învăț câte ceva de la fiecare. Mie, anecdota, povestea îmi captează atenția, mai ales când cuprinde oameni de valoare și vremuri importante pentru artă și cultură pe care nu le-am apucat. Grupul Prolog și întâlnirile de la Tescani, domnul Paul și mânăstirile Stavropoleos și Hurezi, domnul Paul evocat în relație cu ceilalți și cu tinerii, în special. Ceea ce am încercat să înțeleg mai bine - și cuvântările vorbitorilor mi-au mai oferit câteva idei cu privire la acest lucru - a fost însăși pictura domnului Paul, al cărei adevărat sens sunt departe de a-l fi pătruns pe de-a-ntregul.
Cu recunoștință și bucurie,
Petru Pascu”
Cristian Radu:
„Pentru mine a fost o experienta mai mult decat ziditoare , a fost ceva neasteptat si sunt profund recunoscator pentru toate de cate am fost invrednicit , cu ingaduita lui Dumnezeu si prin ajutorul tau si al tuturor ce au facut posibila aceasta intalnire.
Sunt bucuros ca am descoperit un alt mare roman , si asta imi da mai multa incredere in mine si ma face sa fiu si mai recunoscator pentru tara in care m-am nascut ; e inca un motiv care ma face sa raman in tara si sa incerc sa fac ceva aici cu ce imi este dat.
Desi am terminat Liceul de Arte Plastice , nu ma vad momentan facand ceva in aceasta directie dar consider ca arta, este un stalp foarte important pentru formarea fiecaruia in parte , pentru ca asa cum bine a fost spus, arta este o expresie a frumosului, ori noi ca tineri in special, de asta avem nevoie , de o educare a frumosului care in ziua de astazi este distorsionat si prezentat ca firesc.
Sunt dispus cu tot dragul sa ajut la implinirea acestui proiect atat pe cat imi este cu putinta si chiar as fi onorat sa fac parte al acestei impreuna lucrari atat de frumoase.
Slava lui Dumnezeu pentru toate si fie ca Bunul Dumnezeu sa aseze lucrurile si pe noi asa cum este cel mai bine !
Cristian. ”
Maria Pelepciuc:
„Slava lui Dumnezeu!
In primul rand, multumesc mult, mult de tot. Ne-am apropiat nu numai de Paul Gherasim, ci și de manastirea Lainici. Si de Sfantul Irodion.
Mult mi-au placut boltile de lumina. Foarte mult imi place (fiintial) calea aleasa de acest pictor de a vedea si a stravedea lucrurile. Arta de a fi om.
Spor in lucrarea cea buna ! ”
Iosif Nicorici:
„Hristos in mijlocul nostru!
Cu adevărat, slava lui Dumnezeu pentru mila ce și-o face cu noi!
La mine trebuie sa se așeze cele trecute, o vreme mai indelungata (dar nici foarte mare), pentru a cuprinde deplin toată bucuria și folosul acelor zile petrecute la Lainici, sub veghea Domnului Paul.
Cu multamita pentru prilejul laolaltă șederii intru mireasma Domnului Paul, țăranul meu drag! ”
Ana Maria Nicorici :
„Doamne ajuta!
Nici nu știu ce as putea spune.
Pentru mine tot ce s-a petrecut la Lainici in cele doua-trei zile a fost ceva neasteptat, spontan, fiindca nici nu stiam ca voi participa la așa ceva. Dar asta nu înseamnă ca a fost neplăcut, neimportant sau ca nu mi-a stârnit vreo placere, bucurie sau vreun interes. Din contra, mi-a prins foarte bine și ma bucur foarte tare ca am fost acolo și că am ajuns sa îl cunosc pe domnul Paul (într-o oarecare măsură) chiar dacă nu mai e printre noi.
Am rămas foarte plăcut impresionata de modul lui de a înfățișa realitatea așa cum o simțea și trăia el, cu sufletul său profund, de țăran adevarat, rezumat prin simplitate și bunătate. Poate că faptul acesta se datorează și mediului in care am crescut eu: tot unul de țară, unde merii, bătrânii sau țăranii sunt ceva specific și reprezentativ. Nu mai vorbesc despre bolțile de lumina, care nu numai ca mi-au plăcut foarte tare, ci prin simplitatea și aparenta banalitate a lor au reușit să mă ducă undeva sus, spre înalturi, trezindu-mi un amestec de bucurie, nădejde și iubire fata de soare și lumina, fata de oameni și fata de Soare,adică fata de Dumnezeu.
Rezumând in câteva rânduri o parte din trăirile mele din acele momente de la Lainici, închei prin a spune ca eu am venit acolo doar pentru a fi împreuna cu prietenii mei, neștiind însă că domnul Paul ne-a vrut și ne-a adunat împreuna pe toti, intru bucurie, iubire de frumos și iubire de Dumnezeu.
Bucurie! ”
Tudor Jinga:
„Doamne ajută!
Întâlnirea de la mânăstirea Lainici a fost într-adevăr un prilej de bucurie pentru toată lumea, cred. Pentru mine a fost, în orice caz, de mare folos.
A fost de folos întâi, pentru că, așa cum ati spus, m-am apropiat mai mult de pictorul Paul Gherasim. Dar am auzit multe și frumoase și despre omul Paul Gherasim. Cu ocazia acestui eveniment, am putut să văd, de fapt, adevărata valoare a artei sale. Căci, în timp ce ascultam mărturiile, având în dreapta mea unele din cele mai reprezentative lucrări ale domnului Paul, am încercat să-i plasez opera în contextul artei moderne, în raport cu opera marilor artiști. Mi-am dat seama că opera lui Paul Gherasim se înrudește cu cea a lui Malevici și a lui Mark Rothko. Apoi m-am gândit la minimaliști. Însă în mod cert este mult mai adâncă și mai puternică. Atunci am început să îi văd opera alături de cea a lui Brâncuși și Enescu. Dar mi-am dat seama că e puțin și mai mult. Pentru că, spre deosebire de toți artiștii moderni, pictorul Paul Gherasim a avut răspunsul. Plastic, a mers pe același principiu: de reducere la esență, de simplificare, de simplitate. Însă ceea ce îi pune creația pe un plan superior este tocmai esența; izvorul energiei sale și direcția sa. Paul Gherasim nu căuta în iad lumina. Ci aflând-o în locul cel bun încerca să o exprime, să o împartășeastcă și altora. Cred că opera lui Paul Gherasim este o punte dinspre modernitate spre taina Învierii și invers. Creația sa răspunde, în același limbaj, întrebărilor artei moderne: răspunsul libertății, răspunsul simplității și răspunsul luminii
Totodată m-am bucurat pentru faptul că am putut să întâlnesc o parte din acei oameni minunați pe care îi are această țară; pentru faptul că am putut să stăm în preajma lor și să învățăm de la fiecare câte puțin. Iar mânăstirea Lainici a fost un loc foarte potrivit pentru toate acestea. Personal nu am mai fost niciodată până acum la Lainici - și, din câte am aflat, nici ceilalți prieteni ai mei. Nici nu știam că biserica mare e ctitoria Înaltului Ioan - care e actualul Mitropolit al Banatului - și că e pictată de Grigore Popescu. În orice caz, e un loc minunat, slavă Domnului. .
Vă îmbrățișez întru Hristos Domnul!
Tudor Alexandru ”
Iulia Nedelcu:
„Doamne ajuta! Experienta de la Lainici a fost extrem de claditoare pentru mine, nu numai pentru informatiile pe care le-am primit, ci mai ales pentru ca am vazut ca exista oameni care stiu sa se adune si sa fie impreuna in numele unui lucru atat de frumos. Impletita cu slujbele manastirii, toata experienta a capatat o profunzime si o cladura extrem de hranitoare. Ma bucur ca am luat parte la ea impreuna cu toti cei prezenti. Va multumesc din suflet pentru tot!
Spor in toate, si sa ne auzim cu bine. Iulia.”
Maria Chiribeș:
„ Personal, colocviul mi-a (re)trezit multe intrebari pentru ca nu credeam ca se poate trai asa in secolul XXI. Mai auzisem de Paul Gherasim si mai ales de lucrarile sale, dar nu imi era familiar felul sau ascetic de a trai. O asceza care nu impune in cazul sau izolarea de oameni. Ma surprinde felul in care a s-a daruit artei sale si lui Dumnezeu prin arta, insa a primit in continuare oameni in preajma sa.
Multumesc pentru mail!
Maria Chiribeș”
Ștefan Sturz:
„Salutare!
Doresc să vă mulţumesc pentru această experienţă, care a fost într-adevăr folositoare şi trebuincioasă. Folositoare pentru că l-am descoperit întru câtva pe Paul Gherasim şi trebuincioasă deoarece aveam nevoie de ceea ce reprezintă acesta pentru a-mi răspunde la anumite întrebări. Dintru început, nu am căutat să schiţez latura artistică a domnului Paul deoarece nu cred că aş fi putut ,neavând informaţia necesară, să îi descopăr adevărata valoarea pe acest plan. În schimb, m-am concentrat asupra modelului de viaţă pe care el îl reprezintă şi a persoanei sale , ceea ce mi-a adus mai mult folos. Prin modelul vieţii sale mi-am răspuns la întrebările pe care le aveam. Ştim cu toţii că domnul Paul este un ţăran, dar prin viaţa sa a demonstrat două lucruri foarte importante (foarte "pe scurt"):
1. Prin faptul că a renunţat iniţial la trecutul său de ţăran pentru a devenii orăşean (şi intelectual), revenind ulterior la această obârşie arată incontestabil demnitatea ţăranului şi egalitatea lui cu tipul orăşanului (şi a intelectualului) .
2. El ca şi ţăran a reuşit să atingă mari profunzimi interioare, dar a putut deopotrivă să folosească instrumentele modernităţii şi să creeze cu acestea opere mari. Prin aceasta arată că firea de ţăran este (parţial..?) compatibilă cu modernitatea, prin faptul că a putut creea asemenea valoari.
Prin acestea , domnul Paul a arătat că varianta ţăranului este funcţională, dar că merită chiar şi acum recuperată.
Toate cele bune!
Cu prietenie,
Sturz Ștefan”
Commenti