top of page

 Despre expoziÈ›ia

 STUDIUL 1 

Autor:   TITUS MOCANU 

Sursa:   Articol în revista   „Orizont”, TimiÈ™oara

Data:     19.04.1978 

„Această expoziÈ›ie constituie un fel de dovadă al unei gândiri profunde ÅŸi foarte moderne în acelaÅŸi timp.”

Titus Mocanu

După opinia mea, cel mai important lucru pe care l-aÅŸ putea spune în câteva cuvinte e acela potrivit căruia expoziÅ£ia de faţă constituie pentru noi un prilej de mare bucurie. Pentru prima oară, la noi în Å£ară, se organizează o expoziÅ£ie de acest fel. O expoziÅ£ie care, cumva, pune în lumină starea interioară a creaÅ£iei mai mult decât stadiul ei exterior sau situaÅ£ia ei finală. AÅŸadar, suntem în faÈ›a unei manifestări care caută să intre mai profund în însăşi intimitatea procesului de creaÅ£ie artistică. Din acest motiv, putem spune, pe bună dreptate, că acest eveniment reprezintă un mod stăruitor de conturare a unuia din cele mai importante aspecte ale faptului de nuanţă constructiv-estetică: dezvăluirea treptelor procesului creator, trepte care nu sunt altceva decât etapele succesive ale actului de studiere artistică. Orice moment creator se compune, deci, din momente de studiere continuă. Studiul e o muncă mereu reîmprospătată, ardoare, intenÅ£ie orientată, cu sens în ordinea fiinţării, opinie bine constituită; este dorinÅ£a ce vrea să conducă, voinÅ£a fermă de a instaura dialogul nostru autentic cu lumea. Studiul se trădează a fi un act stăruitor al genezei spirituale. Operele de artă, ca stadii ale efortului omenesc sensibil, intră în lanÅ£ul complex al experienÅ£ei elaborate în preajma lumii. Este motivul pentru care ÅŸi putem afirma că lucrările din această expoziÅ£ie sunt, fiecare, luate în parte, studii estetice, cercetări ale spiritului ÅŸi, totodată, momente ale amplei experienÅ£e umane.

 

Consider că această expoziÅ£ie este deosebit de importantă ÅŸi de semnificativă întrucât ea constituie un fel de dovadă a existenÅ£ei unor frământări deosebit de profunde la nivelul gândirii artistice româneÅŸti, al unei gândiri profunde ÅŸi foarte moderne în acelaÅŸi timp. Sub acest raport, aÅŸ spune că, sub nici o formă, expoziÅ£ia de faţă nu se situează mai prejos decât o expoziÅ£ie de bună factură organizată pe plan internaÅ£ional. Chiar ÅŸi tendinÅ£ele stilistice, ce se dezvăluie în cuprinsul expoziÅ£iei de faţă, dovedesc capacitatea artiÅŸtilor noÅŸtri de mare calitate de a cuprinde, sensibil ÅŸi conceptual, pe bază autentică, pătrunderea realităţilor lumii obiective, a unui întreg lanÅ£ de fenomene stilistice de esenţă modernă. Iată, să ne gândim puÅ£in la câteva aspecte sugestive. Aici sunt prezente, ca direcÅ£ii expresive dominante, de pildă, conceptualismul ÅŸi arta de factură geometrică. Amândouă sunt moduri de manifestare prin excelenţă contemporane. Dar manifestările respective nu sunt, sub nici o formă, epigonice. De exemplu, manifestările conceptualiste, care, repet, sunt dominante aici, dovedesc o capacitate remarcabilă de extindere a problematicii conceptuale prin intermediul desenului grav ÅŸi al însemnului auster în aÅŸa fel, încât să se atingă niÅŸte zonă de factură existenÅ£ială, aÅŸ zice mai profunde decât acelea în care se situează unii conceptualiÅŸti occidentali, care parcă nu au întotdeauna ceva de spus în momentul în care elaborează o atare artă frustă ÅŸi deosebit de profundă. ArtiÅŸtii fac, aici, în expoziÅ£ia de faţă, dovada unei trăiri autentice a gestului conceptual; acest lucru mi se pare deosebit de semnificativ. Dacă vrem, este vorba de un fel de trăire a vieÅ£ii ca dramă, în cel mai bun înÅ£eles al cuvântului; intră în joc, deci, un stadiu al dramei artistice, aÅŸadar un moment expresiv fundamental, pus în slujba faptului stilistic conceptual ÅŸi însoÅ£ind discursul complex al subiectivităţii artistice.

​

Precizăm, de asemenea, că subzistă aici foarte multe asemănări în raport cu ÅŸtiinÅ£a ÅŸi, mai ales, sunt de semnalat legăturile cu tehnica, ce sunt prezente atât în expoziÅ£ie, cât ÅŸi în filmele care însoÅ£esc această manifestare. Numai că, într-un atare caz, este vorba de o relaÅ£ie cu ceea ce am numi tehnica cinematografică. Filmele restaurează sau ne înfăţiÅŸează asemenea demersuri apropiate de tehnica cinematografiei, dacă ne e permis să ne exprimăm astfel. Dar trebuie subliniat, în aceaÅŸi timp, că asemenea filme sunt o mărturie discretă în primul rând despre substratul adânc al existenÅ£ei moderne. Evident, multe din studiile artistice prezente în expoziÅ£ie se leagă de datele ÅŸtiinÅ£ei fundamentale ÅŸi nu de ce am numi noi o ÅŸtiinţă simplă, elementară ÅŸi aplicată. Arta nu se poate raporta în acest fel secund la ÅŸtiinţă. Arta se leagă undeva, în demersul ei de factură mai tehnologică, mai structurală ÅŸi cinetică, de modul de a elabora discursul intelectual la nivelul ÅŸtiinÅ£elor fundamentale, adică la nivelul fizicii fundamentale, al matematicii fundamentale, al diferitelor teorii legate de marile sectoare ale ÅŸtiinÅ£elor amintite, de cibernetică, de teoria informaÅ£ională în mod general. Sub raport cinetic, arta se constituie, evident, ÅŸi în relaÅ£ie cu tehnica. Momentul care face posibilă confruntarea ÅŸtiinÅ£ei fundamentale cu arta se petrece exact la nivelul cel mai adânc al ambelor moduri de a medita asupra lumii. Reflectând asupra universului, ÅŸtiinÅ£a ajunge să dezvăluie o seamă de structuri de bază ale existenÅ£ei care sunt de o simplitate absolută ÅŸi, aÅŸ spune, de o idealitate ÅŸi o frumuseÅ£e absolută. Arta modernă, cu implicaÅ£ii ce Å£in de domeniul rigorii gândirii filosofice, precum ÅŸi proiectele stilistice contemporane, ce izvorăsc din zonele rigorii logico-ÅŸtiinÅ£ifice, oricum vor ajunge să pună în lumină structuri fundamentale ale existenÅ£ei ÅŸi spiritului, asemănătoare cu cele prezente în câmpul ÅŸtiinÅ£ei — structuri de bază, care sunt, de această dată, în primul rând frumoase, deci în primul rând estetice, pentru ca, implicit, ele să ne apară a fi deosebit de autentice, de exacte ÅŸi, aÅŸ spune, riguros ÅŸtiinÅ£ifice, în clipa în care ne dăm seama că, undeva, la limită, ca fapte de cultură, ÅŸtiinÅ£a ÅŸi arta se îmbină în aceeaÅŸi magmă comună a poeziei multiple a firii.

​

bottom of page